sâmbătă, aprilie 13, 2024
More

    Intermittent fasting dieta – planificare, alimente permise, contraindicații și sugestii pentru a slăbi eficient

    Intermitent fasting, sau postul intermitent, a câștigat din ce în ce mai multă popularitate în ultimii ani ca o abordare eficientă pentru pierderea în greutate și îmbunătățirea sănătății. Această metodă presupune alternarea perioadelor de post cu cele de alimentație, și a devenit o opțiune atractivă pentru mulți oameni datorită promisiunii de rezultate semnificative în ceea ce privește greutatea, metabolismul și sănătatea generală.

    Despre dieta intermitentă Fasting

    Despre dieta intermitentă Fasting

    Sursa foto

    Intermitent fasting, cunoscut și sub denumirea de post intermitent, este o abordare alimentară care implică alternarea perioadelor de post, în care nu se consumă alimente sau se consumă foarte puțin, cu perioade de alimentație normală. 

    Această metodă a câștigat popularitate datorită beneficiilor potențiale asupra sănătății și a capacității sale de a ajuta la pierderea în greutate. Iată câteva aspecte cheie despre intermitent fasting dieta:

    Diferite tipuri de intermitent fasting: 

    Există mai multe modalități de a implementa intermitent fasting, iar fiecare dintre ele presupune o schemă diferită de post și alimentație. Unele dintre cele mai populare forme includ:

    • 16/8: Acesta presupune postul timp de 16 ore pe zi și consumul alimentelor într-o fereastră de 8 ore. De exemplu, puteți să începeți să mâncați la ora 12:00 și să terminați la ora 20:00.
    • 5/2: Acest tip implică consumul unei cantități reduse de calorii (aproximativ 500-600 de calorii) în două zile non-consecutive pe săptămână și alimentație normală în celelalte cinci zile.
    • Eat-Stop-Eat: Acesta implică postul pe durata întregii zile de două ori pe săptămână, adică nu se consumă niciun aliment timp de 24 de ore consecutive.
    • Alternate-Day Fasting: Aici, se alternează între zile de post (cu puține calorii sau fără calorii) și zile de alimentație normală.
    • OMAD (One Meal A Day): Această metodă presupune consumul a unei singure mese mari într-o fereastră de o oră, iar restul zilei este post.

    Beneficii potențiale: 

    Intermitent fasting poate avea mai multe beneficii asupra sănătății, cum ar fi:

    • Pierderea în greutate: Restrângerea perioadelor de alimentație poate duce la un aport caloric redus și, implicit, la pierderea în greutate.
    • Îmbunătățirea sănătății metabolice: Intermitent fasting poate ajuta la reducerea nivelului de insulină și la îmbunătățirea sensibilității la insulină, ceea ce poate fi util pentru persoanele cu rezistență la insulină sau diabet de tip 2.
    • Autofagie: Această este un proces celular prin care organismul elimină celulele deteriorate sau defecte. Intermitent fasting poate stimula autofagia, contribuind la sănătatea celulară.
    • Protecția împotriva bolilor cronice: Se presupune că intermitent fasting poate reduce riscul unor boli cronice, cum ar fi bolile de inimă, cancerul și afecțiunile neurodegenerative.

    Contraindicații și atenții speciale: 

    Intermitent fasting nu este potrivit pentru toată lumea și poate fi problematic pentru anumite categorii de persoane, cum ar fi femeile însărcinate sau care alăptează, persoanele cu tulburări de alimentație, sau cei cu afecțiuni medicale severe. Înainte de a începe acest regim, este important să discutați cu un specialist în nutriție sau medicul dumneavoastră pentru a evalua dacă este adecvat pentru dumneavoastră.

    Importanța alimentelor sănătoase: Chiar și în cadrul intermitent fasting, este crucial să alegeți alimente sănătoase și echilibrate în perioadele de alimentație. Asigurați-vă că obțineți toți nutrienții necesari și că nu consumați alimente procesate sau bogate în zahăr și grăsimi saturate.

    Cum să planifici dieta Intermitent Fasting 

    Cum să planifici dieta Intermitent Fasting 

    Sursa foto

    Planificarea unei diete de tip Intermitent Fasting (IF) este esențială pentru a obține rezultatele dorite și pentru a asigura că îți menții sănătatea pe termen lung. Iată câțiva pași importanți pentru a planifica cu succes o dietă IF:

    • Alege metoda de IF potrivită: Există mai multe metode de IF, cum ar fi 16/8 (16 ore de post și 8 ore de alimentație), 5:2 (5 zile de alimentație normală și 2 zile de post cu restricție calorică), sau postul de 24 de ore. Alege metoda care se potrivește cel mai bine programului tău și preferințelor tale.
    • Stabilește orele de post: Decide care vor fi orele tale de post și de alimentație. De exemplu, dacă alegi metoda 16/8, poți opta pentru post între orele 20:00 și 12:00 a doua zi. Asigură-te că perioada de post acoperă o parte semnificativă din timpul de somn.
    • Planifică mesele: În timpul perioadelor de alimentație, planifică mesele astfel încât să furnizeze nutrienții necesari. Include proteine, grăsimi sănătoase, carbohidrați complexi și fibre pentru a menține senzația de sațietate.
    • Alege alimentele sănătoase: Prioritizează alimentele naturale și ne-procesate. Include fructe, legume, carne slabă, ouă, nuci, semințe și cereale integrale în dieta ta. Evită alimentele bogate în zahăr și grăsimi trans.
    • Menține-te hidratat: Consumă suficientă apă pe tot parcursul zilei, inclusiv în timpul perioadelor de post. Apa poate ajuta la reducerea senzației de foame și la menținerea hidratării.
    • Ascultă-ți corpul: În timpul perioadelor de post, monitorizează atent senzațiile de foame și sănătatea ta generală. Dacă te simți prea obosit sau slăbit, este important să mănânci și să îți asiguri nutrienții necesari.
    • Evită supraalimentarea: În timpul perioadelor de alimentație, asigură-te că nu compensezi postul printr-un consum excesiv de calorii. Menține-ți porțiile la dimensiuni moderate și evită excesul de dulciuri sau alimente procesate.
    • Fii consecvent: Pentru a obține beneficii semnificative de pe urma dietei IF, este important să fii consecvent în aplicarea programului tău. Cu timpul, corpul tău se va adapta la noul ritm alimentar.
    • Monitorizează progresul: Ține un jurnal alimentar și notează cum te simți în timpul perioadelor de post și de alimentație. Acest lucru te poate ajuta să ajustezi programul și să faci modificări pentru a obține rezultatele dorite.
    • Consulta un specialist: Dacă ai orice preocupări sau condiții medicale preexistente, este recomandat să consulți un specialist în nutriție sau medicul tău înainte de a începe o dietă IF pentru a te asigura că este potrivită pentru tine.

    Alimente permise și nepermisă în dieta Intermitent Fasting 

    Alimente permise și nepermisă în dieta Intermitent Fasting 

    Sursa foto

    Dieta Intermitent Fasting (IF) se bazează pe alternarea între perioade de post și perioade de alimentație. În timpul perioadelor de post, nu este permisă consumarea alimentelor sau a băuturilor care conțin calorii. În schimb, perioadele de alimentație se concentrează pe consumul de alimente sănătoase și nutritive. Iată o listă cu alimente permise și cele care trebuie evitate în dieta Intermitent Fasting:

    Alimente permise:

    • Apă: Apa este esențială pentru hidratarea corpului și este permisă pe tot parcursul postului și al perioadelor de alimentație.
    • Cafea și ceai fără zahăr: Cafeaua neagră și ceaiurile fără adaos de zahăr sau îndulcitori pot fi consumate în timpul perioadelor de post.
    • Suc de lămâie: Puțin suc proaspăt de lămâie adăugat în apă este adesea permis în timpul postului, deoarece conține puține calorii.
    • Suplimente alimentare: Dacă este necesar, anumite suplimente alimentare pot fi luate în timpul perioadelor de post, sub supravegherea unui specialist în nutriție sau a unui medic.

    Alimente care trebuie evitate:

    • Alimente bogate în calorii: În timpul perioadelor de post, trebuie evitate alimentele care conțin calorii, cum ar fi carnea, pâinea, paste, produsele lactate și dulciurile.
    • Băuturile zaharoase: Evitați băuturile îndulcite cu zahăr sau îndulcitori artificiali în timpul perioadelor de post, cum ar fi sucurile de fructe, băuturile carbogazoase și băuturile energizante.
    • Alcoolul: Alcoolul trebuie evitat în timpul perioadelor de post, deoarece conține calorii și poate avea un impact negativ asupra metabolismului.
    • Alimentele procesate și fast-food: Evitați alimentele procesate, fast-food-ul și mâncărurile gata preparate, care sunt adesea bogate în calorii, grăsimi și zahăr.
    • Mese bogate în carbohidrați: În timpul perioadelor de alimentație, evitați să consumați prea mulți carbohidrați rafinați sau alimente cu indice glicemic ridicat, cum ar fi pâinea albă sau produsele de patiserie.
    • Alimentele bogate în grăsimi saturate: Limitați consumul de alimente bogate în grăsimi saturate, cum ar fi carnea roșie grasă și produsele lactate cu conținut ridicat de grăsimi.
    • Mâncărurile procesate și pline de aditivi: Încercați să evitați alimentele procesate care conțin aditivi artificiali, arome și conservanți în perioadele de alimentație.

    Contraindicații dieta fasting 

    Contraindicații dieta fasting 

    Sursa foto

    Intermitent fasting este o abordare alimentară care poate aduce numeroase beneficii pentru sănătate, dar este important să fie evitată în anumite situații. Iată câteva contraindicații și situații în care ar trebui să fiți precaut atunci când considerați dieta intermitent fasting:

    • Graviditate și alăptare: Femeile gravide sau care alăptează ar trebui să evite intermitent fasting. Aceste perioade sunt critice pentru a furniza suficiente nutrienți pentru dezvoltarea și sănătatea bebelușului.
    • Copii și adolescenți: Intermitent fasting nu este recomandat pentru copii și adolescenți în perioada de creștere. Aceștia au nevoie de cantități adecvate de nutrienți pentru dezvoltare și creștere normală.
    • Boli cronice: Dacă aveți o boală cronică, precum diabetul zaharat de tip 1 sau 2, bolile cardiovasculare, boli renale sau alte afecțiuni grave, trebuie să discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a începe intermitent fasting. Modificarea aportului alimentar poate avea un impact semnificativ asupra controlului medical și poate necesita ajustări ale tratamentelor.
    • Istoric de tulburări alimentare: Persoanele cu istoric de tulburări alimentare, cum ar fi anorexia sau bulimia, ar trebui să evite intermitent fasting, deoarece poate duce la comportamente alimentare nesănătoase și periculoase.
    • Stare de sănătate fragilă: Dacă sunteți într-o stare de sănătate fragilă sau vă simțiți slăbiți din cauza unei boli sau intervenții chirurgicale recente, este important să discutați cu medicul înainte de a încerca intermitent fasting. Corpul dumneavoastră poate avea nevoie de nutrienți suplimentari pentru a se recupera.
    • Medicamente: Anumite medicamente trebuie luate cu alimente pentru a fi absorbite corect în organism. Dacă luați astfel de medicamente, trebuie să discutați cu medicul dumneavoastră pentru a stabili cum puteți ajusta programul de intermitent fasting pentru a se potrivi cu medicamentele.
    • Simptome neplăcute: Dacă experimentați simptome neplăcute, precum amețeli, slăbiciune sau senzația de foame extremă în timpul postului, ar trebui să opriți imediat și să vă reevaluați abordarea. Intermitent fasting nu ar trebui să ducă la deteriorarea sănătății sau la disconfort sever.

    În concluzie, dieta intermitent fasting reprezintă o metodă de alimentație flexibilă și eficientă, care poate aduce beneficii semnificative pentru sănătate și pentru gestionarea greutății corporale. Această abordare se bazează pe alternarea perioadelor de post cu cele de alimentație și a câștigat popularitate datorită rezultatelor sale potențiale.

    Citește și Dieta militară – recomandări, sfaturi și sugestii de alimente permise.

    Alte Articole