Durerea bruscă și intensă la nivelul unei articulații poate ridica multe întrebări, mai ales dacă nu ai mai trecut prin astfel de episoade. Guta și celelalte forme de artrită se pot manifesta prin simptome similare, iar recunoașterea tipului corect de boală te ajută să primești tratamentul adecvat și să previi complicațiile. În rândurile de mai jos, vei afla cum identifici gută și cum o diferențiezi de celelalte tipuri frecvente de artrită. De asemenea, vei găsi exemple concrete, criterii de diagnostic și recomandări clare pentru a discuta obiectiv cu medicul tău.
Ce presupune guta?
Guta este o formă inflamatorie a artritei, determinată de acumularea cristalelor de acid uric în articulații. Aceste cristale apar atunci când organismul elimină mai greu acidul uric sau îl produce în exces, cel mai adesea din cauza alimentației bogate în carne, alcool sau predispoziției genetice.
Simptomele tipice pentru gută includ:
- Durere bruscă și intensă, de obicei la baza degetului mare de la picior (podagra);
- Roșeață, căldură locală și umflătură, uneori și febră;
- Disconfort accentuat care debutează frecvent noaptea sau după o masă consistentă.
În lipsa tratamentului, pot apărea depozite vizibile sub piele numite tofi și complicații renale. De obicei, primele episoade afectează o singură articulație, dar fără măsuri adecvate pot apărea recurențe sau formă cronică.
Citește mai multe explicații medicale despre ce este guta.
Ce alte tipuri de artrită există și cum se prezintă?
Poate fi dificil să distingi simptomele gutei de cele ale altor forme de artrită, însă anumite detalii te pot ajuta.
- Artrita reumatoidă (AR)
- Reprezintă o afecțiune autoimună, în care sistemul imun atacă articulațiile proprii.
- Afectează de regulă aceleași articulații pe ambele părți ale corpului (exemplu: ambele mâini sau ambii genunchi) și se manifestă prin durere, rigiditate matinală, oboseală, uneori pierdere neintenționată în greutate și febră.
- Pot apărea noduli reumatoizi (mici umflături sub piele).
- Osteoartrita
- Cea mai frecventă formă de artrită, cauzată de uzura cartilajului articular.
- Simptomele se dezvoltă lent, afectând în special genunchii, șoldurile, coloana sau degetele.
- Durerea apare și crește odată cu activitatea și scade la repaus.
- Pseudoguta
- Manifestările seamănă cu cele din gută, însă cauza o reprezintă depunerea cristalelor de pirofosfat de calciu, nu acid uric.
- În special genunchiul devine umflat, roșu și dureros, fără alte semne sistemice notabile.
Tabel comparativ: Gută vs. alte forme de artrită
| Tip artrită | Debut simptome | Locație uzuală | Semne principale | Manifestări generale | Noduli/Tofi |
|---|---|---|---|---|---|
| Gută | Brusc | Deget mare, gleznă | Durere severă, roșeață, umflare | Rare | Tofi (acid uric) |
| Artrita reumatoidă | Treptat, progresiv | Multe articulații simetrice | Oboseală, durere, rigiditate | Prezența mai frecventă | Noduli reumatoizi |
| Osteoartrita | Lent | Genunchi, șold, coloană | Durere la activitate, rigiditate | Absente | Nu apar |
| Pseudogută | Brusc | Mai ales genunchiul | Durere, umflare, roșeață | Foarte rar | Nu apar |
Cum identifici gută față de alte tipuri de artrită?
Guta are câteva particularități care o diferențiază de alte forme de artrită. Analizează următoarele aspecte:
- Debutul: Simptomele gutei apar rapid, deseori peste noapte. În schimb, alte artrite încep lent, iar durerea crește gradual.
- Localizarea: Gută afectează de obicei o singură articulație, cum ar fi degetul mare, glezna sau genunchiul. Artrita reumatoidă implică mai multe articulații în mod simetric, inclusiv mâinile.
- Aspectul articulației: În gută, zona devine roșie, foarte dureroasă și se încălzește. La osteoartrită, inflamația nu este atât de evidentă și nu apare roșeața intensă.
- Manifestări generale: Guta rar produce alte simptome. În artrita reumatoidă apar frecvent oboseală sau stare generală alterată.
- Evoluția simptomelor: Crizele de gută pot reapărea, fiecare episod ulterior fiind asemănător sau mai sever.
Dacă te trezești brusc noaptea cu durere ascuțită la degetul mare de la picior, zona este roșie și nu poți suporta atingerea lenjeriei, cel mai probabil ai o criză de gută. Dacă însă durerea evoluează treptat, ai rigiditate la mai multe articulații, cu dificultăți la mișcare dimineața, s-ar putea să fie o altă formă de artrită.
Investigații utile pentru diagnostic diferențial
Medicul folosește o serie de pași pentru a stabili tipul de artrită:
- Consult medical detaliat: Discută cu medicul despre debutul, intensitatea și localizarea durerii, precum și despre istoricul personal și familial.
- Analize de sânge: Acestea pot evidenția un nivel ridicat de acid uric (gută), markeri de inflamație (artrita reumatoidă) sau prezența anticorpilor specifici.
- Puncție articulară: Medicul poate extrage o mostră de lichid din articulație și analizează prezența cristalelor (acid uric la gută, pirofosfat de calciu la pseudogută).
- Investigații imagistice: Radiografiile sau ecografiile oferă detalii despre modificările generate de artrită, ajutând la excluderea altor cauze.
Un diagnostic corect aduce beneficii clare: evitarea tratamentului inadecvat, reducerea riscului de complicații și personalizarea planului terapeutic.
Dacă ai simptome neclare sau recurente, poți solicita servicii reumatologice la Centrokinetic Brașov pentru evaluare profesionistă.
Care sunt factorii de risc și cauzele?
Diferențele între gută și alte forme de artrită apar și la nivelul cauzelor sau factorilor favorizanți:
- Gută:
- Dietă bogată în carne roșie, fructe de mare, alcool, siropuri cu zahăr;
- Obezitate, boli renale, istoric familial pozitiv.
- Artrita reumatoidă:
- Genetic (antecedente familiale), sex feminin, fumat, dereglări imune.
- Osteoartrita:
- Înaintarea în vârstă, suprasolicitarea, traumatismele repetate, obezitatea.
- Pseudogută:
- Vârstă înaintată, tulburări de metabolism al calciului, unele boli endocrine.
Prezența acestor factori ridică probabilitatea de apariție a artritei și influențează opțiunile de tratament și prevenție.
Tratamentul fiecărui tip de artrită
Fiecare tip de artrită cere o abordare diferită pentru gestionarea simptomelor și prevenirea recidivelor.
Gută:
- Se folosesc antiinflamatoare, colchicină sau corticosteroizi în criză. Pentru prevenție, medicul poate recomanda medicamente care scad acidul uric.
- Se recomandă modificări alimentare: reducerea alimentelor bogate în purine, a alcoolului și a zahărului. Menținerea unei greutăți sănătoase și hidratarea corectă reduc frecvența crizelor.
Artrita reumatoidă:
- Include medicamente care modifică evoluția bolii (DMARDs), eventual terapii biologice sau imunosupresoare, la care se adaugă antiinflamatoare și exerciții medicale.
- Controlul strict al bolii ajută la prevenirea complicațiilor și menținerea calității vieții.
Osteoartrita:
- Implică fizioterapie, exerciții corect adaptate, eventual analgezice. În stadii avansate, se poate recurge la intervenții chirurgicale (ex. protezare articulară).
Nu lua niciun tratament fără avizul medicului, deoarece fiecare medicament are posibile efecte adverse sau contraindicații. Un tratament neadecvat poate agrava problema sau genera complicații.
Când ar trebui să ceri ajutor medical?
Dacă simți durere intensă, tumefiere sau roșeață la nivelul unei articulații, iar aceste simptome se repetă sau nu răspund la măsurile obișnuite, solicită cât mai repede consult de specialitate. Urmărește regulat nivelul acidului uric dacă ai avut gută și respectă recomandările medicului pentru controalele periodice și stilul de viață.
Un diagnostic și un plan terapeutic corect ghidează evoluția bolii și reduc riscul de complicații.
Articolul de față are scop informativ. Pentru evaluare clară, diagnostic și tratament personalizat, discută cu medicul sau cu un specialist în reumatologie. Consultă întotdeauna medicul înainte de orice decizie legată de sănătatea ta.
Sursa: https://centrokinetic.ro/servicii/reumatologie/guta-general
